Isaia 5:1-7

Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă.

I-a săpat pământul, l-a curăţat de pietre şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
„Acum, dar – zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via Mea!
Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni?
Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare;
o voi pustii; nu va mai fi curăţată, nici săpată; spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor să nu mai plouă peste ea.”
Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate, şi când colo, iată strigăte de apăsare!

(Isaia 5:1-7)

Cand am scris prima data aceasta meditatie (intr-o agenda), i-am dat titlul: "Cand oamenii dezamagesc asteptarile lui Dumnezeu." Gandurile pe care le-am asternut pe hartie, mi se par in regula, dar dupa un an de la scrierea acestei meditatii, cand ma uit la titlu, mi se pare ca o "erezie evanghelica". Ce-i drept, intre timp am mai consultat opinii si de la alti oameni dar si din manuale de teologie si mi-a dat seama ca nu este nici pe departe de ce am crezut eu.

Aceasta pilda vorbeste despre faptul ca Dumnezeu il ia pe om din lume, il naste din nou, il aduce la viata si se ingrijeste de el, investeste in el, ii da daruri, il echipeaza, il incurajeaza si cu toate ca e purtat pe bratul Sau, acel om il "dezamageste" pe Dumnezeu. La prima vedere a textului, Dumnezeu se astepta la ceva bun din partea omului dar acesta inseala asteptarile lui Dumnezeu.

"Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni?"

"Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate, şi când colo, iată strigăte de apăsare!"

Acelasi lucru se poate aplica si in cazul primilor oameni: cand Dumnezeu l-a creeat pe Adam, asteptarea era ca acesta sa traiasca pentru gloria Creatorului sau; dar cand primul om a ales sa nu asculte Dumnezeu a fost dezamagit.

Asta am crezut eu pana la un moment dat, pana cand am citit Efeseni 2:8,9

"Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni."

Trebuie sa-L privim pe Domnul nostru asa cum este El. Cu siguranta ca Dumnezeu nu a ramas surprins de decizia omului, ci in prestiinta Sa stia mai dinainte ce va face omul si astfel toate lucrurile s-au derulat dupa planul voiei Sale pentru ca asa a ingaduit El. 

Cu siguranta ca ne intrebam: "de ce?", dar raspunsul il vom primi doar atunci cand, cum si daca va voi El; iar asta ca noi sa putem accepta si intelege (daca putem) suveranitatea Sa. Ce-i drept aceasta idee nu ne este transmisa de acest text, dar ne este transmisa de alte texte din Biblie, pentru ca Biblia se interpreteaza prin ea insasi (vezi Romani 9:13-18). 

Un alt lucru interesant e faptul ca Dumnezeu in sfintenia Lui, se manie pe decizia omului (v.5,6) de a-i intoarce spatele. Deseori Biblia il infatiseaza pe Dumnezeu ca un tata care mustra propriul copil pentru hotararile gresite pe care le ia. 

Stim ca Dumnezeu are un plan bine stabilit cu viata fiecaruia, dar oare de cate ori nu s-a intamplat ca noi sa deviem de la acest plan si sa il intristam pe Dumnezeu? Problema este ca vom suporta consecinte pentru fiecare hotarare pe care o luam fara voia Sa. 

Asadar Domnul sa ne ajute sa ne conformam cu planul Sau si sa nu ajungem sa ni se smulga gardul, se ne fie surpat zidul, sa fim pustiiti si calcati in picioare.